Textura si structura solului: Cum influenteaza productia?

Peste două decenii de
agricultură inteligentă în România.

Textura si structura solului: Cum influenteaza productia?

Ce este textura solului si de ce merita sa-i acordati atentie? Este una dintre insusirile cele mai importante si mai stabile ale solului.

Ea reprezinta compozitia solului in componente de diferite marimi si proportia cu care acestea participa la alcatuirea solului: procentul de nisip (particule 0,2–0,02 mm), praf (0,02–0,002 mm) si argila (<0,002 mm).

Textura determina sau influenteaza accentuat principalele proprietati ale solului.

 

 

Textura grosiera

 

Textura si structura solului. Psalmosoluri

 

Se refera la un continut mai ridicat de particule grosiere (nisip in componentele solului) > 50% iar in mod curent se numesc soluri nisipoase sau nisipo-lutoase.

Acest tip de textura determina urmatoarele caracteristici:

✅ Permeabilitate mare pentru apa;
✅ Capacitate mica de retinere a apei;
✅ Capacitate mare de incalzire a solurilor;
✅ Continut redus de humus si substante nutritive;
✅ Capacitate mica de retinere a cationilor.

 

Agricultura practicata pe acest tip de soluri (psamosoluri) presupune consum mare de apa si de fertilizanti.

 

 

Textura mijlocie

 

Textura si structura solului. Cernoziom

 

Se refera la un continut de particule de argila cuprins intre 20-25 % si se mai numesc soluri luto-nisipoase.

Acest tip de textura determina urmatoarele caracteristici:

✅ Permeabilitate redusa pentru aer si apa;
✅ Capacitate mare de retentie a apei;
✅ Capacitate de incalzire scazuta a solurilor;
✅ Continut bun de humus si substante nutritive;
✅ Insusiri fizico – chimice si biologice cele mai favorabile.

 

Agricultura practicata pe acest tip de soluri (cernoziomuri, faeziomuri) prezinta potentialul de productie cel mai ridicat.

 

 

Textura fina

 

Textura si structura solului. Aluviosoluri

 

Se refera la un continut mai ridicat de particule fine (argila in componentele solului) de peste 33 % si mai poarta denumirea de soluri luto-argiloase.

Acest tip de textura determina urmatoarele caracteristici:

✅ Cantitati foarte mari de apa inaccesibila plantelor;
✅ Insusiri mecanice nefavorabile;
✅ Se lucreaza foarte greu;
✅ Compacticitate/tasare ridicata;
✅ Prezinta capacitate mare de contractie si gomflare a solului;
✅ Perioada optima de efectuare a lucrarilor solului foarte redusa.

 

Asadar, solurile cu acest tip de textura sunt intalnite in luncile majore ale raurilor, in zonele mai inalte (deal si podis) si in solurile saraturate, care prezinta un regim aerohidric foarte scazut si un grad ridicat de tasare/compactare.

 

 

Structura solului – arhitectura invizibila care sustine recoltele

 

Textura si structura solului

 

Alaturi de textura, alta caracteristica importanta a solului o constituie modul de aranjare al particulelor elementare in agregate de diferite forme si marimi (glomerulara, grauntoasa, poliedrica, prismatica, lamelara).

Procesul de aranjare al particulelor din sol da diferite tipuri de structura, determinate de:

✅ componentele texturale;
✅ materia organica;
✅ humusul;
✅ activitatea microbiologica din sol;
✅ ionii de calciu si alti cationi.

 

Pentru a avea un nivel bun de fertilitate, cea mai buna structura este cea glomerulara sau grauntoasa, care confera solului un regim aerohidric echilibrat, cu toate consecintele pozitive.

 

 

De ce se degradeaza structura solului

 

Un continut dezechilibrat al unor componente texturale si un pH indepartat de cel neutru (acid sau bazic) determina degradarea structurii, cu impact negativ asupra regimului aerohidric.

De exemplu, in profilul solurilor acide predomina acizii fulvici, care au o influenta redusa asupra fertilitatii solului. Saturarea complexului coloidal cu hidrogen si lipsa cationilor de calciu determina degradarea structurii solului.

O situatie si mai dificila se creeaza pe solurile saraturate, bogate in saruri solubile sau cu un continut mare de sodiu schimbabil, unde stabilitatea agregatelor este foarte scazuta.

Prin urmare, cu cat solul contine mai multa argila, cu atat el va avea o capacitate de compactare mai ridicata, influentand negativ cresterea radacinilor plantelor.

Apar frecvent fenomene de gomflare si contractie care se manifesta in functie de umiditatea solului, ceea ce poate determina scaderea productiei cu pana la 50%.

 

 

Cum refaceti structura solului

 

In cazul acestor soluri, se impune aplicarea unor masuri care sa elimine cauzele ce duc la distrugerea agregatelor structurale:

✅ rotatia culturilor;
✅ efectuarea lucrarilor la un optim de umiditate;
✅ aplicarea amendamentelor pe solurile acide sau prea alcaline;
✅ incorporarea ingrasamintelor organice;
✅ lucrari de scarificare sau afanare adanca;
✅ culturi acoperitoare;
✅ stimularea dezvoltarii unui aparat radicular puternic.

 

O componenta foarte importanta in procesul de structurare a solului este carbonatul de calciu (CaCO₃), care, pe langa faptul ca determina coagularea ireversibila a coloizilor organici si minerali, precipita direct din solutie in interiorul si in jurul agregatelor de sol.

 

 

Solutii pentru soluri mai fertile

 

NATUREVO are solutii pentru indepartarea cauzelor care determina distrugerea structurii agregatelor:

✅ pentru solurile acide: Calciprill®
✅ pentru solurile alcaline: Sulfoprill®
✅ pentru dezvoltarea aparatului radicular si refacerea calitatii solului: Rootip® Basic, Kerafol, TRANSFORMER.

 

 

Aveti nevoie de consultanta de specialitate?

 

📞 Luati legatura cu reprezentantul NATUREVO pentru solutii personalizate si recomandari adaptate culturilor dumneavoastra!

📩 Daca ati gasit util acest articol, va invitam sa va abonati la newsletter-ul NATUREVO – in fiecare saptamana veti primi informatii practice, sfaturi utile si solutii pentru provocarile din agricultura.

📲 Va asteptam in comunitatea NATUREVO si pe FacebookInstagramYoutube si TikTok! Cultivati mai inteligent si mai profitabil!

 

Nicu VIȚĂLUȘ,

reprezentant tehnic NATUREVO

Distribuie pe: